Acum cativa ani, i'am spus tatalui meu ca de ziua mea vreau sa'mi invit toti prietenii.

El ma intrebat despre cate persoane este vorba.

I'am spus ca sunt cateva zeci.

Mi'a zambit si mia spus:

"Sunt doar cunostinte."

M'am contrazis toata seara cu el ca nu are dreptate.

Astazi imi pare rau ca le'am luat apararea tuturor tradatorilor.

Apusul intr'o zi de toamna.

Cafeaua fierbinte iarna.

Papuceii pufosi.

Hanoracul lui.

Mancarea calda.

Puloverele moi.

Imbratisarile lungi.

Amintirile amuzante.

Plimbarile noaptea.

Nisipul fin si fierbinte.

Mirosul de copaci infloriti.

Bulgarii de zapada perfect rotunzi.

Rasaritul pe plaja.

Strigatul unui pescarus.

Rasul unui bebelus.

Vocea lui.

Ajunul Craciunului.

Dimineata plina de zambete.

Discutii la miezul noptii.

Glumele bune.

Iarba verde.

Mirosul de cozonac.

Somnul de dupa'amiaza.

Luminile orasului noaptea.

Cerul instelat.

Lacrimile de fericite.

Melodiile vechi.

Versurile in care te regasesti.

Petrecerile in pijamale.

Betiile cu prietenii in serile de vara.

Mainile calde.

Buzele moi.

El.

Stii care e cel mai trist sunet din lume?

Sunetul copiilor care se joaca.

Cand stai in camera ta cu geamul deschis, ascultand rasetele lor.

E ca un fel de magie afara de care tu nu mai ai parte...

Ca un club la care ai uitat parola...

Si realizezi ca ai crescut..

Uneori ma intreb daca mai este ceva sigur.

Mai exista corect si gresit?

Bine si rau?

Adevar si minciuni?

Sau a devenit totul negociabil?

Asta e iubirea, nu'i asa?

Cand observi absenta cuiva si urasti acea absenta mai mult decat orice?

Mai mult decat ii iubesti prezenta?

Te'ai intrebat vreodata de ce rad cu un grup de prieteni pentru o secunda,

dar doua secunde mai tarziu privirea imi e distanta,

trei secunde mai tarziu nu mai fac parte din conversatie,

patru secunde mai tarziu imi doresc sa fiu in alta parte decat acolo,

cinci secunde mai tarziu imi pun din nou un zambet fals pe fata,

prefacandu-ma ca stiu ce se intampla,

cand defapt sunt prea ocupata cu toate gandurile din mintea mea distrusa?

Sper doar ca regreti ce sa intamplat cu noi.

Cum s'a sfarsit totul,

cum te'ai purtat cu mine,

cum nu vom mai fi niciodata la fel,

cum nu ma vei mai face niciodata sa rad si sa zambesc asa cum obisnuiai.

Sper ca regreti ca nu mai vorbim,

ca m'ai facut sa imi pierd increderea in mine cand trebuia sa faci opusul,

ca nu ne mai cunoastem unul pe celalalt

si ca ai incercat sa arunci toata vina asupra mea

in loc sa incerci sa afli de ce si unde ai gresit tu.

Uneori ma intreb cum se vede viata mea prin alti ochi...

Oare se pot citi sentimentele din priviri?

Oare tu...da, tu, cititorule, oare tu intelegi cu adevarat ce vreau sa spun prin postarile mele?

Oare e cineva cu adevarat interesat sa ma inteleaga?

Si daca ar fi, oare ar putea sa ma inteleaga?

Oare exista vreo persoana fara niciun secret?

Oare a gasit cineva vreo persoana fata de care sa nu aiba niciun secret?

Oare exista cineva care trece prin ce trec si eu?

Oare voi fi vreodata fericita in adevaratul sens al cuvantului?

Oare voi inceta vreodata sa'mi pun atatea intrebari inutile?

Mi'as dori sa nu ma mai afecteze atat de tare rautatea oamenilor.

Mi'as dori sa intru mai usor pe sub pielea oamenilor.

Mi'as dori sa am mai multa incredere in mine si mi'as dori sa fiu eu cea careia i se cerseste atentie.

Mi'as dori sa nu fiu eu...

Si totusi...

Sunt eu cu un motiv...

Poate ca nu sunt printre cele mai frumoase fiinte de pe Pamant,dar nu voi face niciodata pe cineva sa se simta prost din cauza fizicului sau.

Poate ca nu sunt prietena perfecta...dar voi fi langa cei care au nevoie de mine si ii voi ajuta cu tot ce pot...

Poate ca nu sunt iubita perfecta..dar atunci cand spun "te iubesc" o simt cu adevarat...

Si nu sunt nici perfecta...dar atunci cand spun ca imi pare rau asa e...

Vreau sa'ti port tricoul cand dorm.

Vreau sa ne uitam impreuna la filme de groaza.

Vreau sa ne furisam noaptea sa privim stelele impreuna.

Vreau sa jucam impreuna jocul tau video preferat.

Vreau sa ne sarutam in ploaie.

Vreau sa ne plimbam seara prin parc.

Vreau sa radem impreuna pana nu mai avem aer.

Vreau sa ne tinem de mana.

Vreau sa ne batem cu zapada.

Vreau sa stam imbratisati in fata semineului si sa vorbim despre viata.

Vreau sa ne indragostim unul de celalalt din nou si din nou si din nou.<3

Imi lipsesti...imi lipsesti enorm...

Esti chiar langa mine, esti al meu si totusi imi este mai dor de tine ca niciodata...

Imi lipseste persoana care erai inainte...

Persoana care se amuza de greselile mele, nu care ma judeca pentru ele...

Imi este dor de persoana care nu m'ar fi lasat nici 2 secunde sa astept...

care ar fi iesit afara cu mine oricand si oriunde...

Persoana careia ii puteam spune orice, oricand, fara sa'mi fie teama ca ii ocup timpul liber,

pentru ca acea persoana se asigura ca stiu ca mi'ar fi acordat tot timpul din lume.

Imi este dor de persoana care nu se lasa inselata de zambetul meu fals si imi citea lacrimile din priviri...

Imi este dor de persoana care ar fi fost in stare sa ma sufoce in imbratisari...

Persoana careia nu i'ar fi pasat de parerea lumii...

Imi este dor de acea persoana...

Imi este dor de tine.

Mi'as dori sa'mi citesti gandurile uneori...

Sa afli ca atunci cand iti spun ca ma doare capul, nu vreau sa'mi recomanzi o pastila...

Vreau sa ma saruti pe frunte si sa ma tii in brate pana imi trece...

Si atunci cand zic ca mi'e frig, nu vreau sa'mi dai hanoracul tau...

Vreau sa ma tii tu in brate si sa ma incalzesti...

Si cand iti zic ca imi este somn, nu vreau sa ma trimiti la culcare...

Vreau sa'mi oferi pieptul tau pe post de perna si bratele tale pe post de patura...

Si cand am o stare proasta, nu vreau sa ma lasi singura...

Vreau sa ma asculti, sa'mi asculti grijile si sa ma asiguri ca totul va fi bine...

Si cand plang, nu vreau sa'mi spui sa ma opresc...

Vreau sa ma lasi sa plang in bratele tale...sa plangi si tu cu mine...sa plangem amandoi...

Iar atunci cand gresesc si iti spun ca imi pare rau, sa nu'mi intorci spatele,

ci sa te uiti in ochii mei si sa'mi spui

"Stiu, iubito, stiu."

Si cand buzele lui le'au atins pe ale mele 

am simtit ca as fi putut trai sute de ani

si as fi putut vizita toate tarile din lume,

dar nimic nu s'ar ft comparat cu acel moment in care

l'am sarutat pe 

baiatul visurilor mele

si am stiu ca dragostea mea va dura la nesfarsit.

Nu vreau sa te schimb, 

vreau doar sa te ajut sa capeti curaj sa poti fii tu insuti in preajma mea.

Mi'as dori sa stiu cum sa te fac sa'ti doresti

sa stai cu mine pentru totdeauna.