M-am intors in pat, mi-am pus o perna pe fata si am incercat sa nu ma gandesc la absolut nimic.
Cu o alta respiratie adanca, m-am cufundat in cercetarea amintirilor care ma infricosasera, le-am infruntat cu dintii inclestati.
Imi simteam pielea mai fierbinte acolo unde ma atinsese el; era placuta aceasta caldura, dar vorbele lui erau mai fierbinti decat atingerea.
Am respirat adanc, iar lacrimile mi-au curs pe la colturile ochilor si s-au rostogolit pe la tample, in par.
Nu era corect. Cum sa fi gasit asta, sa fi gasit dragostea- acum, in ceasul al doisprezecelea?
Era rece cand el nu ma mai tinea in brate. Se facea si mai rece cu fiecare pas pe care il faceam departe de el.
1 .:
interesant postul..
Post a Comment