Monday, October 11, 2010

Ma intoarce cu fata spre el si imi sprijin capul pe pieptul lui. Nu stiu cu ce sa compar mirosul sau. Este un parfum propriu, la fel de unic ca al ienuparului atunci cand ploua in desert.

Isi pune mainile pe umerii mei si ma trage langa el.Ma ghemuiesc si mai aproape, desi caldura atingerii lui imi face din nou inima sa ma doara.Ofteaza. Rasuflarea lui pe obrazul meu este fierbinte in comparative cu racoarea aerului din padure

Cuvintele aproape ca nu inseamna nimic.Un efort inutil.Dar imi place sa ii aud vocea, indiferent ce spune.

A incercat sa ma sarute usor. Sunt sigura ca a incercat. Dar intentiile lui s-au transformat in fum.

Nu stiam de ce tanjeam atat de disperata dupa dragoste. Tot ce stiam era ca, acum ca o aveam, merita fiecare dram de rism, durere si zbucium ca pret de platit. Era mai bine decat imi imaginasem.

Plangeam amandoi...Lacrimile ne inundau privirile in timp ce mana lui o strangea cu putere pe a mea..

Eram doar noi doi, atat de apropiati incat cu greu puteam fi considerati a fi doi.Ma simteam de parca el face parte din mine, iar separarea noastra ar face ca pielea sa mi se rupa acolo unde suntem uniti.

A inchis ochii. Genele sale negre si dese erau ude de lacrimi. Le vedeam stralucind.Mi-am infaurat bratele pe dupa gatul lui si l-am tras mai aproape pana cand buzele lui le-au atins pe ale mele

Lacrimile lui s-au uscat inaintea a lor mele. In cele din urma, s-a indreptat si m-a tras iar in bratele lui. A asteptat pana ce am putut sa vorbesc, acel moment insa, nu a mai venit...

1 .:

Interzisa. said...

Ce frumos scrii.... ce frumos reproduci intamplarile.... imi place. Mult.

Post a Comment