Pff...ce dor imi e de timpurile de acum vreo 10 ani...Cand nu aveam nicio grija pe cap...cand ne bucuram de orice chestie marunta si ne sclipeau ochii admirandu-i pe cei mai mari decat noi...

Imi aduc aminte cand trebuia sa plec intr-o zi undeva cu mama, tata si sormea si imi facuse mama codite ca ale Irinei de la Asia...Eram atat de fericita8->

Si muzica...cand ascult acum o melodia care abia aparuse atunci ma gandesc ca le uram pentru ca erau difuzate atat de des...Si acum as da orice pt o zi cu muzica de cand eram mica..8->

Si ma gandesc ca pretuiam altfel lucrurile...si nu aveam atatea responsabilitati...Eram atat de fericita cand aveam atentia unuia dintre parinti macar pentru 2 minute...acum imi doresc sa raman singura acasa:))

Si scoala...era mai mult o distractie..nu intelegeam inca definitia prieteniei...nu stiam ce e dezamagirea...perversitatea...nu traiam cu teama de a-mi face prieteni noi care m-ar injunghia pe la spate...pentru ca erau toti de varsta mea...si nu stiau cum sa fie rai...Inca nu aveau gandirea lor proprie...

Si zilele...treceau mai greu...acum parca imi vine sa scot bateriile de la ceas doar pentru a vedea timpul stand in loc pentru cateva clipe...

Cand auzeam oamenii certandu-se nu intelegeam sensul cuvintelor lor...acum...sunt momente in care as vrea sa surzesc numai pentru a nu mai auzi nimic...

Daca s-ar putea da timpul inapoi....daca...Traim cu speranta ca vor veni timpuri mai bune...insa nimeni nu ne garanteaza nimic...